Destin.....

Mi-e foarte greu sa mai cred in ceva, chiar in mine. De ce imi sunt date sa traiesc niste evenimente, sa intalnesc niste oameni ......si chiar daca incerc sa le gasesc un atribut care sa caracterizeze tot, nu reusesc......de VIS! Se spune ca daca inaintezi cu incredere in lumea asta si iti urmezi calea apele destinului te conduc spre idealuri. Ma gandesc acum ca tot ce mi se intampla urmeaza traictoria asta. De ce raman de fiecare data impresionata......ar trebui sa fiu calma si sa accept tot ca pe o pagina din lungul sir de parti a unei drame personale, scrise de nu stiu ce mana. Poate chiar de mana mea. Sunt confuza acum.
Mi-e frica...........MI-E FRICA! MI-E FRIC! MI-E FRI ! ...........M M M M M M.....E TOT CE RAMANE.....!

Un moment de visare

M-am cufundat in cana plina de arome puternice. Simturile imi formasera lumea.Peretii paharului opace imi confereau intimitatea, muzica clubului imi amesteca esenta tare de rom cu praful din ciocolata, iar mirosul scortisoarei ma atragea spre visare. Am uitat de tine, chiar daca tu incepusei o noua batalie cu tine alaturi de femeia in rosu. Asta sa fi fost motivul pentru care m-am lasat pe spate cu ochii inchisi?

Imagini zilnice

Norocul adus de un batran.E acela care trece zilnic pe langa masina duneavoastra.Nu l-ati observat....? Cu siguranta ca......DA! Deci v-au deranjat semintele de mei aruncate pe parbriz in timp ce gandul mai avea canteva momente de popas in crescendoul zilei. E cu noroc doamna!
Plans tacut de fata cu capul sprijinit de geamul trasurii ce o conduce acasa. Lacrimile negre le observ atunci cand spre dreapta privirea imi zboara si din toata aglomeratia autobuzului ,doar visele tale de domnisoara suspina.
Alerg cu ochii inchisi in muzeul amintirior mele si ma opresc la oamenii catifelati din vitrine. Nu pot sa ii eliberez pentru ca iubesc expozitia.

Stampila......

Te-ai gandit vreodata ce reprezinta o stampila pe o hartie...de ce a fost ea inventata? Raspunsul e simplu: LIPSA DE INCREDERE. Sistemul comunist a sustinut cu putere un sistem birocratic, iar acum in plina libertate nu putem accepta o decizie pe o hartie fara stampila sau semnatura, dar sa fie citeata! Tu ai accepta? Eu nu!
Oamenii m-au speriat intotdeauna....am o anxietate fata de parerile lor fata de mine, fata de modul in care s-ar putea comporta....Nu am incredere in oameni,deci nu am incredere in mine.

Dimineata alba.....

Pare interesant mecanismul de acumulare a energiilor, fie ele negative sau pozitive, intre doi oameni. E ca si praful unei zane care isi doreste sa isi exerseze maiestria. Senzatia de apasare este rodul tacerei Evei, iar eliberarea e transformarea opusa din zeu in fiinta trecatoare. Consumata aceasta stare va conduce la o o sfasiere a propriei pieli interioare si la un stil de viata banal.Insa momentul.....momentul e traire, traire pura.
Nu vreau sa imi pierd trairile de dimineata. Tricoul meu alb iti conferea nuanta de inger.

Idei aleatorii...

Exista diferite modalitati de a scapa de probleme, iar cea mai usoara e sa fugi.
Toti oamenii sunt lasi, ccea ce ma scuza pentru deciziile mele din ultimele zile.
Principiile au fost incalcate! Un sistem de valori instabil, artificial creat.
Ma puteam salva daca invatam din experientele trecutului.
Greselile nu sunt faptele infaptuite gresit o data .....ci repetitia acestora in timp.

Piele de peste.....

E interesanta motivatia mea de a incepe sa scriu despre evenimente din viata...si nu poezii. Vrei sa fii langa mine cand iti povestesc? Dar daca te vei plictisi si vei intreba ce e cu "pielea de peste"?
Povestea incepe asa: Un carling si o undita au fost suficiente de aceasta data. Instinctul de vanator a fost combinat cu cel de comerciant si astfel pestele fermecat fusese imbibat cu esente din cele fine si arome de fum de brad umed, agatat spre deliciul si pofta cumpatorilor. Desi se astepta la o abundenta de priviri, petrecu cateva zile...Dar finalul vietii a fost nemaipomenit: " Pot sa imi fac manusi din pielea asta de peste....asa de tare e!"

Chiar incep sa uit?

Incep sa te uit,desi acum tot la tine ma gandesc.
Fiecare cuvant nu reprezinta decat o dulce descarcare a unor emotii puternice ce au trecut de fiecare data prin mine.
Si simt ca am tinut la tine mult desi te-am avut in brate in cateva ore trecatore.
Mi-am avertizat imina sa nu mearga desculta pe sufletul tau, iar acum sangereaza de la ascutisurile tale.
"Greseala in iubire e doar o repetitie a iluzionarii". Oare tot ceea ce simt sunt simple iluzii?
Timpul imi va oferi raspunsul la intrebarile sufletului.

Te intrebi

Ce-ar fi daca as inchide portile timpului chiar intre ani,
in fiecare secunda a vietii noastre?
Ce-ar fi daca as cadea treptat si m-as opri chiar intre noi,
in fiecare esenta a iubirii noastre?

Cum ar fi daca as m-as naste si as muri in acelasi timp
si fiecare renastere ar dura o vesnicie?
Cum ar fi daca as cunoaste harta sufletului,
fiecare cautare m-ar conduce la poarta lumii?


Te intrebi ce-ar fi daca ai sti raspunsurile...
Care este intrebarea fara raspuns?