Suflet de om pe un zid....

Cladirile vechi isi descoperisera fetele si povesteau despre oameni. Ornamentle imbibate inca de iarna, sfidau legile gravitatiei si asteptau ochi, maini. Unele scriu cuvinte catre trecatori, cuvinte pe usi de fier intr-un stil crud.
Traim intr-un oras plin de povesti.
Povestea citita astazi pe un zid este: "Toti traim intr-un fel de devenire. Pacat ca devenirea asta nu ajunge niciodata ....sau mai bine zis, nu se lasa atinsa, pentru ca, fara sa ne asteptam murim. Si cand murin parca e mai bine. Mai liniste. Toata agitatia femeilor de serviciu, a portarilor si a actorilor care nu joaca nu ma agita si pe mine. Eu le-am recomandat sa moara."