Meditatie

Visam pe o plaja ...Eram aproape de apa ,incat valurile reprezentau o amenintare pentru stabilitatea corpului me. Simteam ca fiecare atingere a apei ma tramsforma cate putin in nisip si astfel m-am risipit putin cate putin. M-am trezit iar pe plaja, gamdidu-ma la raspunsul la intrebarea :Cine sunt eu? In spatele meu la stanga a aparut Monica. Intuiam ca ea este cea care a disparut in apa si acum desi e formata din nisip vrea sa imi povesteasca experienta ei. Imi imaginam ca in timp o sa fie o un sir de Monica pe toata plaja. Mi-a spus ca totul e un vis, eu o imagine ce se poate de fiecare data cladi cu ajutorul gandurilor si a dorintelor. Realitatea o pot cunoaste doar daca las imaginea sa dispara ,sa se descompuna in fire de nisip.

Imcerc sa intru iar in cadrul dinainte....nu o mai gasesc pe Monica. Am un sentiment de frica si de tristete pentru ca vreau sa imi fie alaturi. Dar ii dau seama ca ea este pest tot, in fiecare unitate din care era format peisajul.....si e in MINE. Incearca sa ma linisteasca, dar mai tare ma sperie. In fata mea apare imaginea unui intuneric de camera si un barbat care se ascunde dupa un fum gros de tutun.